Un tatuaj cu o gheișă nu înfățișează o curtezană sau o femeie de moravuri ușoare, așa cum sugerează stereotipul răspândit în Occident, ci face trimitere la figura istorică a artistei japoneze, formată în dans, muzică și arta conversației. Înțelegerea acestei distincții este punctul de plecare pentru a alege un design care să redea cu adevărat subiectul, cu detaliile sale — kimono-ul, evantaiul, coafura — și cu simbolurile care îl însoțesc adesea, precum camelia sau peștele koi, în loc să repete imaginea de costum popularizată de cinema.
Înainte de a intra în detaliile istorice și simbolice, iată ce e bine să știi pentru a te orienta:
- Gheișa este o artistă tradițională japoneză, nu o curtezană: confuzia provine mai ales dintr-o neînțelegere apărută după cel de-Al Doilea Război Mondial.
- Maiko și geiko desemnează două etape ale aceleiași formări — ucenica și profesionista — care pot fi deosebite după kimono, obi și coafură.
- Evantaiul, camelia și peștele koi sunt cele mai frecvente elemente asociate desenelor cu gheișe, fiecare având o semnificație precisă în cultura japoneză.
- Un design respectuos vorbește despre disciplina artistică a acestei figuri, nu despre o imagine de costum sau un clișeu exotizant.
Ce înseamnă cu adevărat un tatuaj cu gheișă
În cultura japoneză, cuvântul gheișă înseamnă literal „persoană a artei”: desemnează o animatoare profesionistă, formată în canto, dans și interpretarea la instrumente muzicale tradiționale, precum și în arta conversației la banchete și ceremonii (sursa: Gheișă - Wikipedia). Ideea răspândită în Occident că o gheișă ar fi o curtezană sau o prostituată este o neînțelegere istorică, consolidată mai ales după cel de-Al Doilea Război Mondial, când unele femei care lucrau în apropierea forțelor de ocupație se numeau „geisha girls”, deși nu făceau parte din această tradiție artistică (sursa: Gheișă - Wikipedia).
Distincția contează dacă alegi această temă pentru un tatuaj, deoarece felul în care este desenat și prezentat designul depinde de care dintre cele două imagini o ai în minte. Un desen conceput ca omagiu adus artistei tradiționale pune accentul pe eleganță, stăpânire de sine și detaliile kimono-ului sau ale evantaiului; o ilustrație construită pe stereotipul curtezanei riscă, în schimb, să reducă această figură la un clișeu exotizant. Merită să ții cont de acest lucru încă din etapa alegerii designului, înainte ca acesta să ajungă pe piele.
Pe scurt, despre originile istorice
Figura gheișei își are originile în Japonia secolului al XVIII-lea. Prima femeie despre care există documente că s-a numit gheișă a fost o animatoare din Fukagawa, în jurul anului 1750, cunoscută pentru cântecele sale și pentru că interpreta la shamisen, o lăută cu trei corzi care și astăzi este unul dintre instrumentele emblematice ale acestei categorii (sursa: Gheișă - Wikipedia). Pe lângă shamisen, formarea tradițională cuprindea flautul și tobele, dansul în stil Buyō, ceremonia ceaiului și caligrafia: un parcurs menit să formeze o artistă completă, nu doar o animatoare oarecare.
Geiko și maiko: două etape ale aceleiași tradiții
Cine privește un desen cu gheișă observă adesea diferențe în vestimentația reprezentată, iar explicația este că termenul acoperă, de fapt, două etape distincte ale aceluiași parcurs. Maiko este ucenica, de obicei între 17 și 20 de ani, aflată într-o perioadă de formare care poate dura de la câteva luni până la aproximativ doi ani; geiko este profesionista deja formată, iar „geiko” este chiar termenul folosit în loc de „gheișă” în orașul Kyoto (sursa: Maiko - Wikipedia).
Diferența se vede mai ales la kimono: maiko poartă un hikizuri lung, de 200–240 de centimetri, cu mâneci furisode foarte largi și un obi darari care poate depăși 6 metri și este rezervat acestei etape de ucenicie (sursa: Maiko - Wikipedia). Cunoașterea acestor detalii te ajută să înțelegi un design existent sau să te întrebi ce etapă a formării își propune cu adevărat să reprezinte o ilustrație, înainte de a căuta alte indicii în coafură sau machiaj.
Unde își are originea această distincție: cartierele hanamachi, precum Gion din Kyoto
Maiko și geiko se formează în cartiere numite hanamachi, adică „orașe ale florilor”. Gion, în Kyoto, este probabil cel mai cunoscut: din 1881 este împărțit în Gion Kobu și Gion Higashi și găzduiește și astăzi dansul public Miyako Odori, organizat în fiecare an din 1872 (sursa: Gion - Wikipedia). Pentru cei care aprofundează subiectul, aceste repere ajută la deosebirea unei ilustrații documentate de o imagine generică.
Simbolurile care însoțesc adesea tema gheișei
Trei elemente apar frecvent alături de figura gheișei în desenele pentru tatuaje și fiecare are o semnificație precisă, pe care merită să o cunoști înainte de a le combina în design.
Evantaiul (sensu)
Evantaiul pliabil, sensu, este o invenție japoneză și este folosit de geiko și maiko în dansurile tradiționale interpretate chiar cu ajutorul evantaiului (sursa: Evantai pliabil - Wikipedia). Așadar, în tatuaje, evantaiul deschis alături de figură trimite la reprezentația artistică, mai degrabă decât să fie doar un accesoriu decorativ.
Camellia (tsubaki)
În limbajul floral japonez, hanakotoba, camellia (tsubaki) își schimbă semnificația în funcție de culoare: cea roșie este asociată cu o iubire care se stinge cu grație, cea albă cu așteptarea, iar cea galbenă cu dorința sau nostalgia (sursa: Hanakotoba - Wikipedia). Prin urmare, alegerea culorii potrivite nu ține doar de estetică: ea schimbă mesajul pe care desenul îl transmite celor care îl privesc.
Peștele koi
În cultura japoneză, koi este asociat cu norocul, prosperitatea și perseverența în fața dificultăților, o semnificație care se potrivește cu ideea de disciplină și dedicare ce însoțește formarea artistică a gheișei (sursa: Koi - Wikipedia). Aceeași simbolistică stă la baza koinobori, steagurile în formă de crap apărute în perioada Edo și înălțate și astăzi pe 5 mai, de Ziua Copilului.
Cum să alegi un tatuaj cu gheișă cu respect
Cel mai simplu mod de a rămâne fidel subiectului este să pornești de la istoria sa reală, nu de la imaginea de costum răspândită în filme. Un design care pune în valoare stăpânirea de sine, grația mișcării sau detaliile kimono-ului vorbește despre artista tradițională; o ilustrație construită doar în jurul unui machiaj strident sau al unor poze provocatoare se apropie, în schimb, de stereotipul de evitat. Înainte de a combina mai multe elemente în același desen, e bine să verifici câteva lucruri:
- Culoarea cameliei alese, fiindcă aceasta schimbă semnificația florii în limbajul floral japonez.
- Tipul de evantai sau de instrument reprezentat, dacă vrei să faci trimitere într-un mod recognoscibil la reprezentația artistică.
- Felul în care sunt desenate kimono-ul și coafura, pentru a înțelege dacă designul face trimitere la o maiko sau la o geiko.
Dacă vrei să te inspiri și din alte motive florale care pot fi alăturate figurii, de exemplu floarea de cireș, poți afla mai multe în articolele noastre despre tatuajele cu flori, unde sunt explicate în detaliu semnificațiile florilor folosite cel mai des în desenele de inspirație japoneză.
Evaluează proporțiile și poziționarea înainte de tatuajul permanent
După ce ai ales designul și simbolurile pe care vrei să le asociezi, rămâne să vezi cum se va integra subiectul pe piele, iar aici îți poate fi utilă o versiune temporară sau semipermanentă. Aplicarea desenului în această formă îți permite să vezi figura la scară reală, să verifici dacă detalii precum evantaiul sau camellia rămân lizibile în zona aleasă și să compari mai multe zone ale corpului — de exemplu, antebrațul și omoplatul — înainte de a lua o decizie permanentă. Este o probă de estetică și poziționare, nu o avanpremieră a durerii, a vindecării sau a aspectului final pe care l-ar avea același motiv ca tatuaj permanent: aceste aspecte trebuie evaluate împreună cu un profesionist când ajungi în acea etapă. Dacă vrei să înțelegi mai bine de ce merită să testezi un design înainte de a-l transforma într-un tatuaj permanent, poți citi ghidul despre cum și de ce să testezi un tatuaj înainte de varianta finală, iar comparația dintre tatuajele temporare și cele semipermanente te ajută să alegi care dintre cele două variante să folosești pentru această probă.
Designul Gheișă de la InkLabs redă tocmai această figură elegantă, cu elemente de inspirație asiatică alese pentru acest subiect, și este disponibil atât în versiune temporară, cât și semipermanentă în colecția Corp Uman, alături de alte motive similare pentru corp. Dacă preferi să îl compari cu alte desene în același stil ilustrativ, poți vedea și colecția Ilustrativ. Dacă încă te gândești unde să îți faci primul tatuaj, ghidul pentru alegerea modelului și a poziției primului tatuaj reunește criterii utile, care se aplică și unui subiect precum gheișa.
Întrebări frecvente despre tatuajul cu gheișă
Gheișa și oiran sunt aceeași figură? Nu: gheișa este o artistă formată în dans, muzică și conversație, în timp ce oiran era o curtezană de rang înalt. Confundarea celor două este cea mai frecventă greșeală când vine vorba despre acest subiect și tocmai această confuzie a alimentat stereotipul occidental care asociază gheișa cu prostituția.
Un tatuaj cu o gheișă este automat lipsit de respect? Nu în mod automat: devine astfel atunci când reduce figura la o imagine de costum, în loc să o prezinte prin istoria și simbolurile sale. Un design documentat, construit pornind de la tradiția reală, este diferit de o ilustrație bazată doar pe stereotip.
Cât durează un tatuaj semipermanent cu acest subiect? Depinde de produsul ales, nu de subiectul reprezentat: timpul de dezvoltare și durata trebuie verificate întotdeauna în pagina produsului respectiv, nu estimate în mod generic.
